Best 4 quotes of Flavius Ardelean on MyQuotes

iar omul cel nou fu năpădit de o cumplită tristețe, gândindu-se la moartea murind în clipa vieții, la întreaga goană de forțe sleitoare ale morții în goana de a-și recâștiga pierdutul, și bucurându-se doar la gândul că, fie ce-o fi, dreptatea se împlinește la capătul vieții omului și moartea își e redată sieși.

În acea clipă viața s-a frânt în Bartholomeus și la fiecare pas făcut de atunci așchiile vieții îl înțepau peste tot pe dinăuntru și durerea era cruntă.

răul e mereu mai aproape de om decât crede el, căci răul e între o și m și acolo zace întotdeauna și face pui, hrănindu-l cu puroiul curului și cu bășina gândului și cu arsura plămânului și cu vorbe de duh ca cele pe care le rostesc eu în clipa asta.

viață la care ne’Omul ține atât de mult, deși nu-i servește la nimic; e doar un ghem putred de întrebări fără răspuns.